Specii si habitate

Specii păsări

În cazul lacului Vaduri, au fost observate un număr total de 54 de specii de păsări, dintre care 14 (26%) sunt dependente de mediul acvatic: Anas platyrhynchos (raţa mare), Anas querquedula (raţă cârâitoare), Anas crecca (raţă mica), Alcedo atthis (pescăraş albastru), Bucefala clangula (raţa sunătoare), Cygnus olor (lebăda de vară), Charadrius dubius (prundăraş gulerat mic), Fulica atra (lişiţa), Gallinula chloropus (găinuşa de bal)ă, Larus michaellis (pescăruş argintiu), Motacilla alba (codobatura albă), Motacilla cinerea (codobatura de munte), Phalacrocorax carbo (cormoran mare), Tachybaptus ruficollis (corcodel mic)

Din punct de vedere al ponderii în cadrul avifaunei, sunt dominante ca număr de specii paseriformele, care cuprind 66% din totalul speciilor observate, urmate de reprezentanţii Ordinelor Anseriformes (9%) şi Piciformes (5%). Acest număr se explică uşor prin numărul mare de reprezentanţi ai ordinului Paseriformes care există în România, ce ocupă habitate foarte diversificate şi de existenţa zonei umede. În cadrul Ordinului Paseriformes, ponderea cea mai mare o au familiile Fringillidae (22%) şi Turdidae (19%), urmată de Paridae, Sylvidae şi Corvidae (8%).

Ţinând cont de caracterul dinamicii lor sezoniere, speciile observate în pădurea şi la Lacul Vaduri se grupează astfel: 20 sedentare (37%), 14 oaspeţi de vară (26%), urmate de migratorii parţiali (18%) şi speciile de pasaj alături de oaspeţii de iarnă.

Habitate

În partea de vest în mod special dar şi acolo unde zona a permis, s-au instalat tufărişuri de salcie de tipul Tufărişuri de răchită roşie (Salix purpurea) ce ocupă suprafeţe variabile sub formă de fâşii de-a lungul apei. Acestea sunt fitocenoze lemnoase pioniere ce au un rol deosebit de important în fixarea solurilor aluvionare. Ca specii reprezentative menţionăm: Salix purpurea (răchita roşie), Rubus caesius (mur), Urtica dioica (urzica), Ranunculus repens (piciorul cocoşului).

În partea de est, sud-est, în zonele unde apa nu are o adâncime foarte mare, se produc acumulări importante  de  material  organic  la  suprafaţă  şi  care se  intercalează  cu stratul de argilă care favorizează menţinerea îndelungată a umidităţii în decursul anului. La marginea bazinului acvatic se dezvoltă fitocenoze dominate de specia Phragmites australis (stuf). Habitatul corespunzător este reprezentat de Comunităţi danubiene cu Phragmites australis (stuf) şi Schoenoplectus lacustris (pipirig).

Fitocenozele dominate de stuf sunt alcătuite din indivizi vigurosi cu o densitate foarte mare ce ating înălţimi de pânã la 3 m. Speciile  caracteristice: Phragmites  australis (stuf),  Rumex sp. (ştevia), Sagittaria sagittifolia (săgeata apei). Exemplarele de pipirig se dezvoltă   sub forma unor comunităţi dese de indivizi, înalte până la 2 m, de culoare verde închis,  populând  bazinele slab colmatate, cu ape eutrofe şi slab aerisite. Aceasta atinge un optim de dezvoltare în locurile cu adâncimea apei de 70‐80 cm, putând suporta şi o fază  terestră  de  lungă  durată.

În zonele cu umiditate ridicată din apropierea lacurilor şi a tufărişurilor de salcie se remarcă prezenţa habitatului Pajişti antropice de Juncus tenuis (pipirig american) şi Trifolium repens (trifoi alb). Valoarea conservativă a acestor pajişti este redusă datorită influenţei antropice crescute. Vegetaţia nu depaşeşte 30 de cm, fiind alcătuită în principal din speciile: Juncus sp. (pipirig), Ranunculus repens (piciorul cocoşului), Rumex sp. (ştevie). Etajul inferior este bine reprezentat de speciile: Trifolium repens (trifoi alb), Potentilla anserina (coada racului), Prunella vulgaris (busuiocul de câmp), Taraxacum officinale (păpădia), Plantago major (patlagina mare). Alte specii importante: Bellis perennis (părăluţe), Veronica serpyllifolia (veronică).

În zona de versant care este uşor stâncos, cu înclinaţie medie şi foarte mare în unele zone, este instalată o pădure plantată de pin (Pinus sylvestris). Stratul ierbos este bine dezvoltat compus din speciile: Aegopodium podagraria (piciorul caprei), Asarum europaeum (piperul lupului), Euphorbia amygdaloides (alior), Salvia glutinosa (salvie) s.a. În interiorul acestei zone, pe soluri lutoase, fragile sunt prezenţi numeroşi indivizi de Robinia pseudacacia (salcâm). Odată cu căderea precipitaţiilor, substratul fiind foarte fragil se produc ravenări şi alunecări de teren.

Stratul ierbos este bine dezvoltat şi este compus din Alliaria petiolata (usturoiţă), Cruciata glabra (cruciată), Clematis vitalba (curpen), Urtica dioica (urzica), Euphorbia cyparissias (alior), Lamium album (urzica moartă), Glechoma hederacea (rotunjoara), Teucrium chamaedris (dumbaţ), Taraxacum officinale (păpădie), Fragaria vesca (fragul), Galium aparine (lipicioasa), Rosa canina (măceş),  Veronica chamaedris (veronica) s.a.

Stratul de litieră este bine dezvoltat, solul fiind bogat în humus, aşa cum o arată şi prezenţa speciilor  Asarum europaeum (pochivnic).

În toate fitocenozele investigate, se pot observa întrepătrunderi cenotice datorate activităţilor antropice intense din zonă, din acest motiv sunt prezente o serie de specii ruderale, cosmopolite: Euphorbia cyparissias (laptele cucului), Chelidonium majus (rostopască), Medicago sativa (lucerna), Amorpha fruticosa (salcâmul mic).

Toate aceste habitate sunt puternic afectate datorită fragmentării acestora pentru construcţia de noi locuinţe, extinderea culturilor agricole, incendierea necontrolată a culturilor agricole, a drumurilor de acces spre lac sau fie din cauza depozitării gunoaielor.

Harta ROSPA0125 Lacurile Vaduri şi Pîngăraţi

Raport studii integrate ROSPA0125-Lacurile Vaduri şi Pîngăraţi

 

Comments are closed.